Sarmizegetusa Regia

Suntem privilegiați

Prin acest proiect avem responsabilitatea să revitalizăm cu grijă cea mai importantă zonă istorică a României.

Situl Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia este cea mai mare așezare cunoscută pentru spațiul dacic, reședința regilor daci începând din a doua jumătate a secolului I î. H. Dovezi privind gradul înalt de dezvoltare a civilizației dacice din punct de vedere militar, spiritual și al artelor meșteșugărești pot fi observate pe toată întinderea sitului.

Fragment coloană și plinte din templul terasa a X-a

Află cu noi 7 DINTRE CARACTERISTICILE ZIDULUI ANTIC, ZONA ÎN CARE PROIECTUL DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ SE CONCENTREAZĂ

1. Zidul este compus din două paramente din blocuri de calcar, între care se află umplutură de pământ și piatră.

2. Are o structură neuniformă, care variază de la un tronson la altul..

3. Grosimea sa oscilează între 3,2 m și 4 m.

4. În componența paramentelor intră blocuri de calcar și piese arhitectonice provenite de la construcțiile din zona sacră: tamburi, pilaștri, blocuri cu litere grecești, lespezi și elemente de canal, dar și artefacte: cărămizi, țigle, fragmente ceramice dacice și romane, arme și unelte de fier, recipiente din sticlă și bronz, piese arhitectonice care atestă prezența trupelor romane la Grădiștea de Munte.

5. Zidul s-a păstrat pe înălțimea a două-patru asize.

6. Unele paramente sunt dublate.

7. Uneori, blocurile din parament sunt așezate pe un pat de bucăți de micașist amenajat direct pe stâncă, alteori zidul este plasat deasupra unui strat consistent de pământ lutos.

Monumente UNESCO

Cetățile Dacice din Munții Orăștiei sunt incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1999. Cele șase cetăți din complexul dacic din Munții Orăștiei au fost ridicate între secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr.: Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani-Piatra Roșie, Bănița, Căpâlna.

Odată cu înscrierea în anul 1999 pe Lista patrimoniului mondial, complexul dacic din sud-vestul Transilvaniei a devenit un bun cultural al umanității, alăturându-se unor monumente vestite în întreaga lume. Atenția turismului cultural internațional se îndreaptă din ce în ce mai mult către această zonă și acest lucru se vede prin creșterea, de la an la an, a numărului de persoane care le vizitează sau care accesează informații despre ele în mediul online.

Două civilizații străvechi

Primii care și-au întemeiat capitala aici au fost dacii, la Sarmizegetusa Regia în Munții Orăștiei, lor urmându-le romanii, care și-au stabilit capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe teritoriul actual al Țării Hațegului.

Pășind pe urmele lor, pătrundem adânc în negura timpului, dezlegând tainele a două culturi diferite, dar legate printr-un destin comun. La începutul secolului al II-lea d. Hr., s-au desfăşurat cele două războaie dintre Decebal şi Traian, la încheierea lor Dacia şi Sarmizegetusa Regia fiind cucerite. Numele lor vor rămâne, însă, fiind transmise noii provincii a Imperiului Roman.

O lentilă imperfectă

Trecerea a aproape două mii de ani peste vestigiile Sarmizegetusei Regia are efectul unei lentile imperfecte care atenuează culorile și distorsionează sau fragmentează imaginile. Vizitatorul contemporan al anticei capitale poate vedea construcții monumentale, purtând la rândul lor semnele timpului, dar cu greu își poate imagina bogăția de culori și ornamente din perioada dacică. Importanța istorică și arheologică a siturilor respective este considerabilă pentru că ele reprezintă expresia monumentală a civilizației Regatului Dac din secolele I î.Hr. – I d.Hr.

Pornim în călătorie. Descoperim zona proiectului

Dacă ajungi în partea centrală a așezării dacice regăsești fortificația și zona sacră. Iar dacă pașii te poartă spre numeroasele terase antropogene, amenajate pe pantele dealului, să știi că aici erau zonele civile, azi împărțite în cartierul civil de vest și cartierul civil de est. Ajungi apoi la zid – fortificația pe care o poți vedea azi datează din vremea războaielor daco-romane de la începutul secolul al II-lea d.Hr. Zidurile fortificației sunt ridicate din blocuri de calcar și închid o suprafață de aproape 30.000 m2.

De la fortificație pătrunzi apoi în zona sacră – în trecut accesul se făcea pe un drum de peste 200 de metri lungime, pavat cu lespezi de calcar. Aici au fost identificate vestigiile a șapte temple, două circulare, restul cu un plan patrulater, un altar monumental, precum și sisteme de evacuare a apei. Plintele, tamburii, pilaștrii din calcar sau din andezit din structura templelor vorbesc de la sine despre o arhitectură religioasă monumentală, unică prin proporțiile sale în Dacia.

Știai oare că cercetările au scos la iveală mai multe locuințe cu plan circular sau poligonal și ateliere meșteșugărești – dintre care cele mai importante sunt cele de făurărie pentru că în această zonă au fost descoperite mii de piese din fier: unelte de făurărie, de tâmplărie – dulgherie, de bijutier, de pietrari, pentru agricultură, obiecte de uz domestic, arme, piese decorative.