Se apropie finalul de săptămână și tuturor ne prind bine câteva momente de relaxare. O drumeție la munte, o baie în mare, un picnic într-o pădure răcoroasă sau… o felie de tort! Dar ce legătură are tortul cu arheologia?!

În mod evident, arheologii nu sunt cofetari, dar există o asemănare între straturile de fructe, cremă, bezea și blat pufos, de culori și texturi diferite, ale unei prăjituri. Aidoma acestora sunt și straturile de pământ, lemn ars sau piatră care s-au depus de-a lungul timpului pe obiectele și construcțiile din vechime.
Arheologul are sarcina de a identifica, documenta și îndepărta cu minuțiozitate toate nivelurile care suprapun vestigiile antice, dar în sens invers asamblării unui tort. Rând pe rând, de sus în jos, straturile care corespund mai multor epoci istorice relevă povestea unui sit arheologic sau a unui monument istoric.

Acest lucru înseamnă pe scurt stratigrafia: studierea unei felii din tortul vremurilor apuse.Este una dintre cele mai importante metode ale arheologului pentru că, dacă informațiile sunt culese și interpretate în mod corect, specialistul poate cunoaște succesiunea în timp a straturilor din pământ.

La ce ajută acest lucru? Toate nivelurile aflate în sol, indiferent că vorbim de o bandă subțire de cenușă de la incendierea unei case, de stratul galben din lut care formează podeaua unei locuințe sau de pietrele din fundația unui drum antic, reprezintă urmele unor acțiuni umane, ale unor evenimente care s-au întâmplat la momente diferite în timp. Arheologii le numesc contexte arheologice, noi le numim în general fapte.

Stratigrafia este citită de arheolog nu numai pe verticală ci și pe orizontală. Așa cum o așezare evoluează de jos în sus, prin adăugarea de una sau mai multe faze de construcție, la fel așezarea evoluează și pe orizontală, de la un sătuc cu doar câteva case spre o mare așezare urbană, de exemplu. Iată cum o felie de tort ne poate dezvălui o felie din istoria noastră! Rămâi cu noi și în săptămânile viitoare pentru mai multe momente dulci, dar… sugar free!